Strategia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare

”Tinerii Neets Antreprenori profesioniști! –
TÂNĂR”
Cod SMIS2014+: 153771

Pe plan internațional se constată o creștere exponențială a actelor de violență
asociate radicalizării și discursului instigator la ură. Încă mai asistăm la asasinate
comise în numele unor rase, etnii sau religii care se pretind a fi superioare, iar
victimele nu au avut nici o altă vină decât cea de a fi altfel decât făptuitorii, din
punctul de vedere al religiei, rasei, culorii pielii, limbii vorbite, apartenenței culturale
sau al originii etnice sau orientării sexuale.
Totodată, discursul instigator la ură devine o amenințare tot mai puternică la
adresa libertății de exprimare și toleranței, pe măsură ce se răspândește prin mediul
online și media clasice, literatură și în dezbaterea politică, inclusiv în parlamentele
unor democrații consolidate. Incidente violente au șocat opinia publică mondială în
ultimii ani.
Gravitatea atacurilor din perioada recentă, indiferent de motivație, precum și
diversificarea și intensificarea utilizării social media pentru promovarea discursului
instigator la ură, au determinat mai multe state democratice și organizații
internaționale să dezvolte strategii naționale pentru combaterea radicalizării.
În România, deși nu au fost înregistrate acte de violență care să conducă la
pierderea de vieți omenești, există riscul ca pe viitor să apară o creștere a faptelor
asociate radicalizării și mai ales a discursului instigator la ură, care se propagă în mod
accelerat mai ales pe rețelele de socializare. Pe teritoriul României au fost înregistrate
acte de vandalism asupra unor instituții și cimitire evreiești, graffiti cu sloganuri
naziste, neo-legionare, antisemite și rasiste, incidente izolate de violență fizică pe bază
etnică, manifestări sporadice locale anti-imigrație, scandări rasiste și proliferarea, în
mediul online, a unor mesaje rasiste, radicale, xenofobe care instigă la ură împotriva
celor care sunt percepuți a fi diferiți din punct de vedere etnic, religios, lingvistic sau
cultural. De asemenea, România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a
unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul virtual, la
diverse mesaje extremiste, radicale, teroriste. În contextul global actual, există riscul
ca, pe termen mediu și lung, și în România, radicalizarea să devină un fenomen mai
răspândit la nivelul societății, având în vedere:

• expunerea cetățenilor români (în special a unor categorii vulnerabile) la
  diverse forme de extremism și ideologii radicale, teroriste;
• disponibilitatea unor persoane din țara noastră (cetățeni străini și români) de
  a se implica în acțiuni violente sau premergătoare actelor teroriste.
  În România, în ultimii ani, a fost observat fenomenul atragerii unor cetățeni
  români spre mesaje și ideologii radicale. Autoritățile statului român au luat deja o
  serie de măsuri menite să contracareze riscurile în acest sens. Aceste măsuri se referă
  la adoptarea unui cadru legislativ pentru dezvoltarea unei rețele naționale pentru
  prevenirea atrocităților, adoptarea unor strategii naționale pentru comunitatea romă,
  utilizarea unor mecanisme administrative și juridice pentru combaterea discriminării
  în România.